sâmbătă, 28 martie 2015

La Pielea o fi nins?

Mii de peturi întâlnite-n cale, mii de doze scofâlcite, pungi zburând, albe, roşii, negre, sute de caserole plutind pe ape, muştar sleit, cârnaţi rătăciţi, pe stradă, la tv, la bufet, mii de geamuri de microbuze, tramvaie, troleuri închise, mii de holuri vinete şi triste, mii de clădiri de birouri cu suflet... mii și zeci de mii de figuri, sute de speranțe, zeci de cai în apartamente, mii de miei sacrificați, pentru cine?... un MOMENT, un MOMENT dăruit ţie, o şaorma cu damf de motorină.
Și-o bere la pet.

Gata, am găsit!

Și era lângă mal, dădeam în larg şi când colo crăpcenii erau la rădăcina trestiei, la tulpină.

Fiţi atenţi:

1. elevii trebuie să vină fizic la şcoală;

2. elevii trebuie să citească şi să scrie;

3. elevii trebuie să povestească ce au citit și-au scris;

4. primele 3 încă o dată, cam atât.

5. tot ei trebuie să găsească o boabă de piper în cea mai insipidă, incoloră şi inodoră oră. De ex., câte cuvinte pe minut emite profesorul? Sau: profesorul o avea bicicletă? ce fel de? Sau: cum o fi la Ștorobăneasa? Sau: la Pielea o fi nins întins?

6. după toate astea, fiind el relaxat şi senin, și în cunoștință de cauză, elevu' nostru poate să ia bacu' şi, dacă l-a luat, să treacă malu', că acolo trage mai bine, e mai multă trestie şi apa mai adâncă.

Aceste sfaturi uluitoare au fost păstrate multă vreme secrete, au fost ținute sub obroc. Au fost ascunse în manuscrisele de la Cucueți. Unele mai licăreau intermitent și la Licuriciu. Altele erau de nevăzut la Orbeasca. Se-auzeau broaștele-n Broșteanca de-atâta tăcere. Autorul le-a procurat de la unu' din Siliștea-Gumești, din clanul lui Laureat. Pe-o bragă și-un castravete murat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu